De la gand la fapta!

Autor: Carmen Demi

Pentru ca intr-un articol anterior vorbeam despre Realitate, si mai ales despre faptul ca felul in care traim realitatea depinde in primul rand de interpretarile si convingerile noastre, acum as vrea sa va propun o intrebare: ce credeti voi despre rolul pe care il aveti in Lumea voastra, in Realitatea voastra?

Si poate ca, dupa raspunsul pe care fiecare dintre voi il are, urmeaza o alta intrebare: in ce masura credeti ca sunteti responsabili pentru Realitatea si Lumea in care traiti?

Atunci cand jucam un rol “secundar”, cand ne simtim neimportanti si credem ca nu depinde de noi ce se intampla mai departe, actionam (sau incetam sa actionam) conform convingerilor noastre. Vom avea tendinta sa traim intr-o asteptare perpetua, poate cu speranta ca altcineva – mereu “altcineva” – va lua o decizie sau va face o alegere care sa ne convina macar partial si noua.

SI intr-un fel misterios (sau nu) realitatea – adica ceea ce se intampla mai departe datorita faptelor noastre de ne-alegere sau indecizie, amanare si lipsa de asumare a responsabilitatii – va veni sa ne intareasca si mai puternic credintele noastre limitative. Si poate ne vom spune “uite ce bine ca nu am miscat nici un deget ieri pentru ca oricum ar fi iesit rau!”.

Acesta este doar un posibil – si din pacate des intalnit – scenariu de ne-implicare in propriul destin, de amanare perpetua si de responsabilizare a celorlalti – mereu ceilalti - pentru tot ceea ce traim acasa ori la serviciu.

Amintiti-va un context din istoria voastra personala, mai recent sau mai demult intamplat, in care ati fost mandri de voi pentru ca ati actionat cu convingere, poate chiar impotriva vorbelor “celorlalti”. Atunci cand v-ati simtit importanti avand un rol de decizie pentru voi si poate pentru altii, ati facut alegeri, ati luat decizii si ati actionat. Ceea ce s-a intamplat mai departe a fost ca realitatea va demonstrat ca aveti dreptate. Surprinzator pentru altii dar nu pentru voi deoarece undeva, in adancul fiintei voastre, stiati si credeati ca asa va fi.

Daca ar fi sa observati acum ce anume face diferenta intre cele doua situatii descrise anterior – si cu totii am trecut prin ambele – ce anume v-ar retine atentia?

Legat de trecutul nostru, va propun sa il lasati acolo unde este, in trecut, sa luati cu voi doar lectiile invatate in orice experienta valoroasa. SI care ar fi lectia cea mai valoroasa pe care ati lua-o cu voi acum, dupa ce v-ati amintit aceste intamplari?

Intelegand ca suntem creatori de realitate devenim constienti de responsabilitatea pe care o avem fata de noi insine si fata de lumea in care traim. Si putem astfel incepe prin a invata si lua cu noi tot ce a fost important din experientele trecute - tot ce ne-a aratat cat suntem de puternici, increzatori si norocosi – si sa fim recunoscatori pentru toate acestea!

Apoi sa privim spre viitor si sa stabilim ce si cum vrem sa traim mai departe. Si totul ar fi minunat si simplu pana aici, doar ca de la gand la fapta este un pas fara de care lucrurile nu se intampla. De cele mai multe ori pentru a face acest prim pas, si poate si al doilea, este nevoie sa platim un pret. Este suficient sa stim la ce suntem dispusi sa renuntam, care este efortul personal pentru o viata asa cum ne-o dorim, pentru a continua. Si urmeaza inca un pas si poate inca un pret pentru ca in final sa “construim realitate“.

Ce va propun de fapt este sa va proiectati propriile scenarii de viata si, mai mult decat atat, sa treceti la fapte, sa actionati, asumandu-va constient eforturile, uneori insatisfactiile temporare sau propriile limite pe care le veti depasi.

Marile schimbari sunt cele care se petrec din interior spre exterior, prin actiune!

Va doresc succese!

Un comentariu

  1. Radu Nicolai a scris la data de

    Gandurile tale sunt gandurile mele

Lasa un comentariu


Ultimele comentarii

Sondaje de opinie

  • Cum apreciezi noul diperia.ro?

    View Results

    Loading ... Loading ...