<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	>

<channel>
	<title>Diperia.ro &#124; ecologia mintii, trupului si spiritului &#187; Pentru el</title>
	<atom:link href="http://www.diperia.ro/articole/pentru-el/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.diperia.ro</link>
	<description>educatie in domeniul sanatatii, nutritiei si terapiilor complementare</description>
	<pubDate>Tue, 01 Jun 2010 08:22:41 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.6</generator>
	<language>en</language>
			<item>
		<title>Respectul de sine sau sistemul imunitar al constiintei</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2009/05/10/respectul-de-sine-sau-sistemul-imunitar-al-constiintei/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2009/05/10/respectul-de-sine-sau-sistemul-imunitar-al-constiintei/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 10 May 2009 17:11:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Virginia Smarandita Braescu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=351</guid>
		<description><![CDATA[Autor: Virginia – Smarandita BraescuCentrul de Training, Consultanta si Mediere (CTCM)
Respectul de sine, imaginea de sine si increderea in sine sunt concepte cheie ale personalitatii, aflate in stransa legatura. Punerea lor in relatie permite accesul la un nivel superior de intelegere a problemelor psihologiei, dezvoltarea unui simt al directiei si orientarii cu mai mult curaj [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Autor: Virginia – Smarandita Braescu<br />Centrul de Training, Consultanta si Mediere (CTCM)</font></em><br />
<img src="http://diperia.ro/images/articole/respectul_de_sine.jpg" align="left" />Respectul de sine, imaginea de sine si increderea in sine sunt concepte cheie ale personalitatii, aflate in stransa legatura. Punerea lor in relatie permite accesul la un nivel superior de intelegere a problemelor psihologiei, dezvoltarea unui simt al directiei si orientarii cu mai mult curaj in aventura cunoasterii si acceptarii de sine, dar si in comunicarea si actiunea cu mai multa empatie in relatiile interpersonale.<span id="more-351"></span></p>
<p>Nathaniel Branden (<em>The Six Pillars of Self- Esteem, Cei sase stalpi ai increderii in sine</em> (trad.rom.), Ed. Amsta Publishing, Bucuresti, (2008) considera <em>&#8220;respectul de sine – sistemul imunitar al constiintei&#8221;</em>. Procesul educativ de construire a respectului de sine si afirmare cu incredere a personalitatii este astfel inteles ca un proces de ridicare progresiva pe treptele constiintei, un factor de mediere in provocarea pentru desprinderea de dependenta si dobandirea autonomiei si independentei intelectuale, emotionale, financiare, spirituale.</p>
<p>Respectul de sine, asemenea sistemului nostru imunitar, este rezultatul a doua procese fundamentale:<br />
1.	Un proces inconstient (dobandit);<br />
2.	Un proces constient (invatat).</p>
<p>Respectul de sine poate fi dobandit din familie daca parintii stiu sa ofere copilului un cadru in care acesta sa se simta in siguranta si ocrotit. Comportamentul parintilor nu influenteaza decisiv dezvoltarea psihica a copilului, dar poate facilita sau ingreuna dezvoltarea respectului de sine sanatos, pentru ca acesta sa devina parte naturala si integranta din viata copilului. Important este ca parintii si celelalte persoane din jurul sau, cu care acesta dezvolta relatii semnificative (bunici, profesori, vecini etc.) sa-i  ofere modele de comportamente care sa-i sustina respectul de sine si sa-l influenteze cu integritate.<br />
Comunicarea nonviolenta, aprecierea si valorizarea comportamentelor copilului, abordarea acestuia cu atentia si politetea acordata adultilor, acceptarea diferentelor, recunoasterea nevoilor si dorintelor acestuia, chiar daca nu pot fi indeplinite imediat, structurarea si disciplinarea comportamentelor sale cu autoritate si nu in mod autoritar si punitiv reprezinta cateva dintre conditiile asociate cu respectul de sine ridicat la copii.</p>
<p>Am participat recent la un curs despre antrenamentul mental (Mind Shaping). Noutatea strategiei propusa de formator (Andy Szekely) consta in codificarea competentelor cheie pentru antrenamentul mental si atingerea excelentei atitudinale si comportamentale. Codul <strong>RAI</strong> propus de Andy Szekely pentru antrenamentul mental este compus din trei principii fundamentale: <strong>R</strong>etentie, <strong>A</strong>tentie, <strong>I</strong>ntentie. Practicarea tehnicilor de antrenament mental ne ajuta sa avem acces la resursele noastre inconstiente de creativitate pentru a depasi situatiile de blocaj (inhibitia actiunii, stari emotionale de joasa energie: rusine, vina, tristete, frica, furie, orgoliu) si a avea curajul de a sparge tiparele noastre comportamentale, fixate in jocuri psihologice distructive si scenarii de viata orientate spre esec.</p>
<p>Actionand cu mai mult curaj, putem face saltul spre stari cu nivel ridicat de energie (neutralitate, bunatate, iubire neconditionata, recunostinta etc). Important este ca intentiile noastre sa fie simple, pozitive, radiante (energii care se propaga din interior catre exterior) si sa respecte trei conditii fundamentale: practica iertarii, practica recunostintei si practica linistirii mintii, pentru ca toate lucrurile inspre care ne indreptam atentia, cu convingere si emotie, sa se dezvolte si sa devina realitate, datorita energiei care se deplaseaza in locul in care ne focalizam atentia.</p>
<p>Antrenamentul mental pentru atingerea obiectivelor reprezinta o forma speciala de focalizare, componenta esentiala a performantei in orice activitate. Defocalizarea, disocierea  si detasarea de obiectivul de  realizare a intentiei permit largirea perspectivei si accesul la informatii noi, utile atingerii obiectivelor.</p>
<p>Respectul de sine, increderea in sine si imaginea de sine sunt harti pentru propriul nostru teritoriu, persoana noastra, insa <em>&#8220;harta nu este teritoriul&#8221;</em> (Alfred Korzibski). Acest principiu a fost adoptat si dezvoltat de NLP, dar il intalnim in teoria si practica multor discipline. Un exemplu care-mi vine acum in minte este din pictura suprarealista a pictorului belgian René Magritte (vezi <em>Ceci n’est pas une pipe/une pomme</em>).</p>
<p>Persoanele care cunosc succesul in viata reusesc sa-si medieze conflictele cognitive si sa-si (re)ajusteze in mod eficient hartile mentale. Un rol important in acest sens il au sistemele reprezentationale (canalele senzoriale) abreviate VAKOG, adica <strong>v</strong>izual, <strong>a</strong>uditiv, <strong>k</strong>inestezic, <strong>o</strong>lfactiv, <strong>g</strong>ustativ. NLP foloseste foarte mult sistemele principale VAK (<strong>v</strong>izual, <strong>a</strong>uditiv, <strong>k</strong>inestezic) pentru identificarea preferintelor senzoriale. O mai buna flexibilitate in comunicare si extinderea hartilor noastre mentale se obtin prin antrenarea fiecarui sistem senzorial.</p>
<p>Introducerea acestor tehnici de antrenament senzorial si mental si in situatiile educationale din sistemul formal de invatamant ar avea, in timp,  un impact major in atingerea finalitatilor educatiei, deoarece constiinta de sine este un rezultat al procesului personal de perceptie a lumii (familia, scoala, grupul de prieteni, locul de munca, natiunea… umanitatea), de ascultare a propriilor emotii si sentimente, precum si pe cele ale persoanelor cu care interactionam, de construire a vietii noastre psihice, prin reflectia asupra propriilor noastre ganduri, trairi interioare si comportamente.<br />
 Trezirea constiintei este o etapa necesara a procesului de schimbare pentru progresul personal si al umanitatii, dar nu si suficienta. Obtinerea performantei si atingerea excelentei in orice domeniu de activitate presupune actiune focalizata si refocalizarea atentiei in mod dirijat. Este un antrenament pe teren, o experienta dobandita in timp, prin actiune sustinuta de entuziasmul rezultat din respectul de sine superior si increderea in sine, o vointa disciplinata si directionata spre scopuri contributive, care sa aduca mai multa valoare, atat in propria viata cat si in comunitate.</p>
<p>Dragostea pentru propria viata, dublata de un simt puternic al valorii personale si responsabilitatii pentru propria devenire, manifestat si prin grija pentru consecintele comportamentelor noastre pe termen lung, asupra noastra, a celorlalti si pentru intreaga planeta, consolideaza constructia personalitatii noastre si ne infiinteaza in matca bine inradacinata in stalpii identitatii noastre, aducandu-ne totodata recunoasterea si iubirea aproapelui nostru, castigate pe merit, pentru ca avem curajul sa  fim noi insine.</p>
<p>In loc de concluzii, subscriu unei idei ce apartine lui Einstein: <em>&#8220;Experienta desavarseste cunoasterea. Restul e doar informatie.&#8221;</em>  Respectul de sine, cea mai sintetica componenta a atitudinii fata de sine si, implicit, a personalitatii (Ion Radu Tomsa, 2008), este inteles de fiecare persoana, prin autocunoastere si intercunoastere, in functie de felul in care se simte respectata si cum descopera ca au nevoie sa fie respectate persoanele semnificative din viata sa, pentru a putea dezvolta impreuna relatii sanatoase si durabile.</p>
<p><strong>Bibliografie:</strong><br />
Branden, Nathaniel (2008), <em>The Six Pillars of Self- Esteem, Cei sase stalpi ai increderii in sine</em> (trad.rom.), Ed. Amsta Publishing, Bucuresti<br />
Bulzan, Carmen (2009), <em>Videoclipe</em>, ed. Prier, Drobeta-Turnu-Severin<br />
Maltz, Maxwell (1999, a), <em>Psiho cibernetica (Imaginea de sine – cheia spre o viata mai buna)</em>, ed. Curtea veche, Bucuresti<br />
Maltz, Maxwell (2002, b), <em>Magia imaginii personale</em>, ed. Curtea veche, Bucuresti<br />
Tomsa, Ion Radu (2008), <em>Psihologia personalitatii si legenda personala</em>, ed.  Argument, Bucuresti<br />
Syekely, Andy (2000, a), <em>NLP, Calea succesului</em>, ed. Amaltea, Bucuresti<br />
Szekely, Andy (2009, b), <em>Manual de training Mind Shaping</em>, AS Training &#038; Coaching</p>
<p><strong>Pagini web:</strong><br />
<a href="http://www.dezvoltarepersonala.ro/mindshapingblog/" target="_blank">http://www.dezvoltarepersonala.ro/mindshapingblog/</a><br />
<a href="http://www.andyszekely.ro" target="_blank">http://www.andyszekely.ro/</a><br />
<a href="http://www.alphaleaders.ro/" target="_blank">http://www.alphaleaders.ro/</a><br />
<a href="http://www.svedu.ro/curs/tc/c8_1.html" target="_blank">http://www.svedu.ro/curs/tc/c8_1.html</a><br />
<a href="http://psiholog.proeducation.md/parinti/8.html" target="_blank">http://psiholog.proeducation.md/parinti/8.html</a><br />
<a href="http://www.damaideparte.ro/index.php/respectul-de-sine-stima-de-sine/387/" target="_blank">http://www.damaideparte.ro/index.php/respectul-de-sine-stima-de-sine/387/</a><br />
<a href="http://www.evenimentul.ro/articol/cum-apare-constiinta-de.html" target="_blank">http://www.evenimentul.ro/articol/cum-apare-constiinta-de.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2009/05/10/respectul-de-sine-sau-sistemul-imunitar-al-constiintei/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Iubirea ca vanatoare - episodul 2</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2009/03/30/iubirea-ca-vanatoare-episodul-2/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2009/03/30/iubirea-ca-vanatoare-episodul-2/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Mar 2009 18:21:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucia Neagoe</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=323</guid>
		<description><![CDATA[Autor: Lucia Neagoe
Vorbeam in articolul trecut de relatia dintre vanator si vanat ca fiind, in esenta sa cea mai profunda, una de iubire, aceea de participare completa la actul de a da si a primi. &#8220;Prada&#8221; este venerata apoi vanata, ucisa si mancata, iar aceasta isi ofera corpul drept hrana pradatorului cu iubire, prin legea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Autor: Lucia Neagoe</font></em><br />
<img src="http://diperia.ro/images/articole/iubirea_ca_vanatoarea.jpg" align="left" />Vorbeam in articolul trecut de relatia dintre vanator si vanat ca fiind, in esenta sa cea mai profunda, una de iubire, aceea de participare completa la actul de a da si a primi. &#8220;Prada&#8221; este venerata apoi vanata, ucisa si mancata, iar aceasta isi ofera corpul drept hrana pradatorului cu iubire, prin legea &#8220;Noi cu totii una suntem&#8221;. Este ceea ce sintetizeaza, in esenta, actul sexual dintre un barbat si o femeie, act in urma caruia ia nastere o noua viata.<br />
Mai mult decat atat, este modul in care a luat nastere lumea.</p>
<p>Cum adica? Lumea a luat nastere printr-un act sexual?, va veto intreba. Ceea ce este in mic este si in mare, cu alte cuvinte raspunsul este: da.<br />
Nu sunt Freud sa reduc totul la sexualitate, insa exista o serie de argumente care sustin aceasta idee.<span id="more-323"></span></p>
<p>Daca studiem miturile de intemeiere a lumii (mituri cosmogonice) ale celor mai vechi civilizatii (de exemplu, miturile egiptene, indiene, asiro-babiloniene si altele) o sa observam ca cele mai multe vorbesc de un fel de <strong>&#8220;vanatoare rituala&#8221;</strong> prin care un erou ucide si cioparteste in mii de bucati o divinitate primordiala, in urma acestui act luand nastere lumea. De exemplu, strapungerea cu sageata a lui Tiamat de catre Marduk, in mitul mesopotamian, doborarea balaurului Vrtra de catre Indra cu ajutorul temutului sau <em>vajra</em> (&#8221;fulger&#8221;), in mitul indian (cf. Mircea Eliade, <em>Istoria credintelor si ideilor religioase</em>). Acesta este numit de catre Eliade &#8220;mitul sacrificiului cosmogonic&#8221;.</p>
<p>Am toate motivele sa cred ca eroul reprezinta principiul masculin, iar divinitatea sacrificata cel feminin, vanatoarea fiind de fapt o reprezentare a  actului sexual. De exemplu, in simbolistica orientala (indiana, chineza, japoneza) sageata simbolizeaza <strong>principiul masculin</strong> aflat in conjunctie cu cel feminin (arcul=matrice) (cf. Ivan Evseev, <em>Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale</em>, p.163). De asemenea, in multe mitologii fulgerul este considerat un agent fertilizator,  o &#8220;samanta&#8221; cereasca (de exemplu, in numeroase mituri eroinele raman insarcinate fiind lovite sau atinse de un fulger) (Idem, p.66). Asadar, arma cu care este ucisa divinitatea primordiala (sageata lui Marduk, fulgerul lui Indra) este o simbolizare a falusului. Aceeasi functie o are, in legendele cosmogonice romanesti, &#8220;toiagul&#8221; sau &#8220;baltagul&#8221; infipt de Dumnezeu in Apele Primordiale (cf. Elena Niculita Voronca, <em>Datinele si credintele poporului roman</em>) (sa nu uitam ca apa este un simbol feminin).</p>
<p>Pe de alta parte, divinitatea primordiala intruchipata de Monstru (marin, ofidian) sau Urias este, fara indoiala, o simbolizare a <strong>principiului feminin</strong>. Natura ofera destule exemple in care femela este mult mai mare decat masculul, la organismele simple, iar la cele evoluate acest principiu concentrandu-se la nivelul celulelor germinative (ovulul feminin este Urias ca dimensiune in raport cu un spermatozoid).</p>
<p>Si atunci, ce este uciderea si ciopartirea in mii de bucati a Uriasului decat fecundarea ovulului si diviziunea celulara? Sau poate explozia sferei uriase originare (teoria Big-bang-ului)? Am motive sa cred ca amandoua.</p>
<p>Interesant cum acest eveniment primordial a continuat sa fie prezent in inconstientul colectiv al omenirii si sa se manifeste intr-o gama impresionanta de acte culturale. Toate actele culturale care au la baza sacrificiul (si sunt mult mai multe decat am putea crede, de exemplu, chiar faptul de a manca Mucenici reprezinta un act simbolizat de sacrificare si consumare rituala a unei divinitati) nu fac altceva decat sa reafirme aceasta idee. Si in special, toate actele rituale care se fac la intemeiere sunt acte prin care se re-creeaza lumea prin sacrificiu, deci prin actul sexual (si ma refer aici la intemeierea satului, a statului, a casei, a lacasului de cult, a &#8220;casei copilului&#8221; – la nunta, a cimitirului, mormantului si sicriului ca adaposturi pentru lumea de dincolo). Si am sa dau numai cateva din multitudinea de exemple care se pot da, exemple luate chiar din cultura populara romaneasca.</p>
<p><strong>Vanatoarea rituala si sacrificiul in &#8220;Legenda intemeierii Moldovei de catre voievodul Dragos&#8221;.</strong> Aici apare urmarirea si uciderea animalului-oracol (zimbrul) si moartea miraculoasa a catelei Molda, divinitatea feminina care a si dat numele sau Moldovei.</p>
<p><strong>Sacrificiul la intemeierea lacasului de cult - Legenda Mesterului Manole.</strong> Ana, sotia mesterului Manole, sacrificata pentru crearea Manastirii de la Curtea de Arges. Asa cum in mitul cosmogonic, din fragmentele monstrului ciopartit ia nastere lumea, tot astfel corpul Anei se va transforma intr-un corp arhitectonic, cel al cladirii nou intemeiate.</p>
<p><strong>Act sexual simbolizat la intemeierea satului.</strong> Primul gest ce se facea la intemeierea satului era &#8220;infigerea parului&#8221; in pamant (sau baterea primului tarus), gest ritual ce simboliza actul sexual cu Mama Geea (zeita Pamant). De asemenea, un teritoriu nou cucerit se lua in stapanire prin &#8220;infigerea steagului&#8221;.</p>
<p><strong>Sacrificiul divinitatii feminine la nunta.</strong> Intemeierea &#8220;casei copilului&#8221; (adapost pentru embrion, in limbaj popular) se face la nunta (sa nu uitam ca sensul originar al cuvantului &#8220;nunta&#8221; este acela de &#8220;imperechere&#8221; – vezi &#8220;nunta de caini&#8221;, &#8220;Nunta Urzicilor&#8221;). Ca o alta paranteza, urarea &#8220;Casa de piatra!&#8221; se refera de fapt, la &#8220;casa copilului&#8221;. La nunta apar, in functie de zona geografica, o serie de substitute feminine: marul, talerul miresei, colacul gaurit, oala, precum si substitute masculine ca bradul, steagul de nunta, batul inflorat. Gestul ritual care se face presupune strapungerea si sfaramarea simbolului feminin de catre cel masculin. In plus, in unele zone se manifesta un obicei numit &#8220;ruptul pisicii&#8221;: mirele trebuia sa ia o pisica si sa o rupa in doua. Departe de a fi un ritual satanic, cum am fi tentati sa credem, el avea semnificatii magice profunde. Stim ca in cultura populara romaneasca, pisica este simbol al feminitatii (se credea in unele zone ca insasi Eva a fost creata din coada unei pisici, cf. Ivan Evseev, <em>Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale</em>). Asadar, gestul nu reprezinta altceva decat sacrificiul divinitatii feminine.</p>
<p>De asemenea, foarte sugestive ni se par oratiile de nunta, in care fenomenul &#8220;nuntirii&#8221;, deci actul sexual, ni se prezinta ca vanatoarea rituala a unei caprioare.</p>
<p>Si cum spuneam, ceea ce este in mic este si in mare. Asa ca &#8220;vanatoare rituala&#8221; este si &#8220;goana&#8221; spermatozoidului spre ovul, gasirea si &#8220;uciderea&#8221; lui prin strapungere, divizarea acestuia in multiple fractiuni; este si explozia sferei originare din care a luat nastere lumea; si este si imensa diversitate a actelor infaptuite de om care reflecta, ca o oglinda, &#8220;mitul sacrificiului cosmogonic&#8221; si ce se ascunde dincolo de el…</p>
<p>Toate una sunt.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2009/03/30/iubirea-ca-vanatoare-episodul-2/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>&#8220;Puterea extraordinara a creatiei deliberate – Traind arta de a da voie&#8221;</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2009/03/18/puterea-extraordinara-a-creatiei-deliberate-%e2%80%93-traind-arta-de-a-da-voie/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2009/03/18/puterea-extraordinara-a-creatiei-deliberate-%e2%80%93-traind-arta-de-a-da-voie/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 18 Mar 2009 20:25:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Diperia</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=315</guid>
		<description><![CDATA[O carte care va va oferi cu siguranta mai mult decat va asteptati!
Editura Prestige si de Esther si Jerry Hicks, autorii bestsellerului &#8220;Legea atractiei&#8221; va prezinta &#8220;Puterea extraordinara a creatiei deliberate – Traind arta de a da voie&#8221;.
In aceasta carte, entitatea non-fizica Abraham reia toate informatiile referitoare la Legea Atractiei si la modul in care [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://diperia.ro/images/articole/puterea_extraordinara_a_creatiei_deliberate.jpg" align="left" /><em>O carte care va va oferi cu siguranta mai mult decat va asteptati!</em></p>
<p><strong>Editura Prestige</strong> si de Esther si Jerry Hicks, autorii bestsellerului &#8220;Legea atractiei&#8221; va prezinta <strong>&#8220;Puterea extraordinara a creatiei deliberate – Traind arta de a da voie&#8221;</strong>.</p>
<p>In aceasta carte, entitatea non-fizica Abraham reia toate informatiile referitoare la Legea Atractiei si la modul in care functioneaza ea si ofera in plus multe instrumente si exemple pentru crearea unei energii potrivite si echilibrate ce ne da posibilitatea de a putea savura procesul de implinire constienta a scopurilor dorite si a trai &#8220;Arta de a da voie&#8221;.<br />
&#8220;Arta de a da&#8221; voie reprezinta, veriga lipsa, ea este mai mult decat stabilirea scopurilor si concentrarea asupra lor, este cel de al treilea pas in creatia deliberata si cel pe care multi dintre noi nu reusim sa il facem.<span id="more-315"></span></p>
<p>Mai jos puteti citi un paragraf din <strong>Puterea extraordinara a creatiei deliberate</strong>, in care se vorbeste despre un domeniu al vietii care cu siguranta ii intereseaza pe multi mai ales in contextul ecomonic si social actual.</p>
<p>&#8220;Uneori oamenii riposteaza spunand ca s-au gandit cu siguranta la mai multi bani si nu inteleg de ce acesti bani nu vin spre ei. Dar subiectul bani acopera o gama vibratorie foarte variata. Subiectul bani se intinde de la o abundenta magnifica si infloritoare pana la lipsa disperata a prosperitatii. Prin urmare, simpla focalizare asupra acestui subiect sau ideii de bani nu constituie decat inceputul focalizarii necesare, sau modelarea Energiei vibrationale neceare pentru a atrage banii.<br />
&#8230;.dar apoi este necesar sa intelegeti unde anume va aflati de fapt, in aceasta larga gama vibrationala de posibilitati legate de subiectul bani. Catre ce tindeti? Va apropiati mai degraba de abundenta magnifica sau sunteti mai aproape de lipsa disperata a abundentei? Puteti raspunde cu usurinta la aceasta intrebare atunci cand va intelegeti emotiile&#8230;&#8221;</p>
<p>Conducandu-va spre maiestria in Arta Creatiei Deliberate autorii aceastei carti pline de instrumente practice si exemple nu uita insa sa reaminteasca mereu:</p>
<p>&#8220;Luati-o incet. Jucati-va. in fiecare zi spuneti-va: Nimic nu este mai important decat ca eu sa ma simt bine. Cu cat ma simt mai bine, cu atat mai mult dau voie tuturor lucrurilor minunate sa curga catre mine.&#8221;</p>
<p>Puteti gasi aceasta carte in librarii sau o puteti comanda mult mai comod de pe site-ul <strong>Editurii Prestige</strong> <a href="http://www.edituraprestige.ro/" target="_blank">www.edituraprestige.ro</a></p>
<p>Va dorim lectura placuta si nu uitati:<br />
&#8220;Exista multa iubire care va asteapta. Voi va creati propria realitate.&#8221;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2009/03/18/puterea-extraordinara-a-creatiei-deliberate-%e2%80%93-traind-arta-de-a-da-voie/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>&#8220;Mesajul unui maestru&#8221;, John McDonald – carte publicata de Editura Prestige</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2009/02/12/mesajul-unui-maestru-john-mcdonald-%e2%80%93-carte-publicata-de-editura-prestige/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2009/02/12/mesajul-unui-maestru-john-mcdonald-%e2%80%93-carte-publicata-de-editura-prestige/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 Feb 2009 15:21:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Diperia</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=288</guid>
		<description><![CDATA[Cu totii avem vise, scenarii sau poate chiar sperante despre cum am vrea sa fie viata noastra, despre ceea ce vrem sa facem sau sa fim. Si tuturor ni se intampla ca in anumite momente sa fim atat de debusolati sau lipsiti de motivatie, suparati sau dezamagiti de ceea ce la prima vedere numim esecuri, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://diperia.ro/images/articole/mesaj_maestru.jpg" align="left" />Cu totii avem vise, scenarii sau poate chiar sperante despre cum am vrea sa fie viata noastra, despre ceea ce vrem sa facem sau sa fim. Si tuturor ni se intampla ca in anumite momente sa fim atat de debusolati sau lipsiti de motivatie, suparati sau dezamagiti de ceea ce la prima vedere numim esecuri, incat privim la visele si sperantele noastre ca la ceva imposibil de realizat.</p>
<p>Exact asta se intampla si personajului din Mesajul unui Maestru. Viata sociala era la pamant, sanatatea era ceva la care doar mai visa, iar motivatia de a face ceva, orice, ii pierise de mult. Despre bani nici nu mai poate fi vorba&#8230;</p>
<p>Toate acestea pana cand, din intamplare, intalneste un om deosebit care il invata un secret despre viata, realitate si cum sa faca posibil, prin intermediul acestui secret, orice isi doreste pentru el si viata sa.<span id="more-288"></span> Din acest moment viata lui se schimba complet pentru ca, prin aplicarea a ceea ce a invatat in toate domeniile vietii lui, obtine, in cele mai frumoase moduri, succese peste succese. Si astfel viata lui devine un exemplu dornic de urmat de cei din jurul lui care dorec sa afle ce este in spatele reusitei lui.</p>
<p>Ce urmeaza sa descopere prietenii care sunt interesati de reusitele lui este fascinant, atat prin continut, cat si prin simplitatea de aplicare in viata de zi cu zi; si este asa nu doar pentru ei, ci pentru toti cei dintre noi interesati sa isi creeze si sa traiasca o viata frumoasa din toate punctele de vedere.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2009/02/12/mesajul-unui-maestru-john-mcdonald-%e2%80%93-carte-publicata-de-editura-prestige/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Campania europeana pentru evaluarea riscurilor</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2009/02/01/campania-europeana-pentru-evaluarea-riscurilor/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2009/02/01/campania-europeana-pentru-evaluarea-riscurilor/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Feb 2009 14:40:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Doina Stanislav</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=276</guid>
		<description><![CDATA[Autor: Doina Stanislav,
Medic primar medicina muncii
Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, forumul suprem european in acest domeniu decide anual o tema pe care fiecare tara trebuie sa o urmareasca, cu scopul de  a creste gradul de securitate si sanatate al propriilor lucratori. Temele sunt decise in functie de gradul de afectare al [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Autor: Doina Stanislav,<br />
Medic primar medicina muncii</font></em></p>
<p><img src="http://diperia.ro/images/articole/evaluarea_riscurilor.jpg" align="left" />Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, forumul suprem european in acest domeniu decide anual o tema pe care fiecare tara trebuie sa o urmareasca, cu scopul de  a creste gradul de securitate si sanatate al propriilor lucratori. Temele sunt decise in functie de gradul de afectare al sanatatii lucratorilor comunitari, afectare ce reiese din datele statistice  raportate de fiecare stat membru. Problematica anilor precedenti a avut in vedere aspecte ale conditiei de munca, dintre care enumar: zgomotul si vibratiile, riscurile biologice, riscurile chimice, substantele periculoase, munca tinerilor si varstnicilor, suprasolicitarea aparatului locomotor in activitatea din constructii, activitatea la videoterminale. Anual Agentia emite &#8220;fise sinteza&#8221; in care sunt prezentate succint elementele teoretice de baza, ale problemei respective.<span id="more-276"></span><br />
 In fiecare tara  au loc evenimente pe marginea temei propuse de Agentie. Este discutata mai intai legislatia nationala in domeniu versus legislatia comunitara, discutiile sunt urmate de  propuneri pentru armonizari legislative sau imbunatatiri ale legislatiei fiecarei tari, se intocmesc ghiduri de bune practici, sunt oraganizate simpozioane, conferinte, sunt informati atat angajatii cat si angajatorii asupra tuturor aspectelor legate de problematica  respectiva, sunt adoptate masuri de scadere a riscului generat de factorul analizat, a nr.accidentelor de munca si  bolilor profesionale, se propun si intocmesc planuri de  scadere a riscului. Institutele nationale de cercetare isi axeaza eforturile, singure sau in comun, de studiere a diverselor aspecte ale problemei mai putin cunoscute.  <br />
La noi in tara, in fiecare judet se organizeaza &#8220;Saptamana Europeana&#8221; la care sunt invitati specialisti in securitatea muncii, ingineri proiectanti, medici de medicina muncii, igienisti sanitari, psihologi, tehnologi, reprezentanti ai sindicatelor,  reprezentanti ai patronatelor, etc. Acestia participa la conferinte, simpozioane unde se prezinta datele teoretice ale problemei supuse interesului, situatia tarii noastre, versus celelalte tari comunitare, modul cum au fost puse in practica masurile de crestere a securitatii si sanatatii lucratorilor, realizari si imbunatatiri ale conditiei de munca din intreprinderi, se fac schimburi de experienta pe tema respectiva. Cele mai bune realizari sunt prezentate in conferinta finala care are loc la Bucuresti, unde sunt premiate cele mai bune, eficiente si ingenioase metode practice de rezolvare a problemelor din teritoriu. Ca bonus, premiantii sunt invitati la sediul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca, la Bilbao in Spania, pentru a paraticipa la simpozionul de incheiere al &#8220;Saptamanii Europene&#8221;.  <br />
   	Tema intalnirilor din acest an a fost &#8220;Evaluarea riscurilor-calea spre locuri de munca sigure si sanatoase&#8221;.<br />
Pentru cei care au putin timp la dispozitie, dar care doresc sa fie informati voi prezenta un scurt rezumat al fisei nr. 81 emisa de Agentie. </p>
<p>De ce trebuie evaluate riscurile? <br />
Pentru a:<br />
-	gestiona corect problematica securitatii si sanatatii in munca, <br />
-	reduce accidentele de munca si  bolile profesionale, <br />
-	imbunatati performanta intreprinderilor.</p>
<p>Etapele evaluarii riscurilor, cei 5 pasi:<br />
<strong>1.</strong> Identificarea pericolelor si persoanele expuse:<br />
-	<strong>pericol</strong> este: orice sursa potentiala de vatamare-materiale, echipamente, metode sau practici de munca,<br />
-	identificarea angajatilor expusi permanent, tranzitoriu sau ocazional la un anumit pericol, <br />
-	identificarea modului in care se poate produce vatamarea –accident de munca sau boala profesionala,<br />
-	includerea in observatii a angajatilor aflati in situatii particulare: tineri, sau varstnici, femei gravide sau care alapteaza, angajati cu disabilitati sau cei care sufera de afectiuni cronice, angajati cu capacitate de munca diminuata, fara experienta, etc. <br />
<strong>2.</strong> Evaluarea riscurilor si clasificarea acestora in ordine prioritara:<br />
-	riscul este probabilitatea ca o persoana sa fie vatamata ca urmare a unui pericol,<br />
-	riscul depinde de probabilitatea ca pericolul sa cauzeze vatamari corporale,<br />
-	gravitatea posibila a vatamarilor: de la simpla afectare de scurta durata a sanatatii, care nu necesita intreruperea activitatii, pana la accidentul fatal,<br />
-	frecventa de expunere a lucratorilor si numarul celor expusi, <br />
-	riscurile se clasifica in ordine prioritara. <br />
<strong>3.</strong> Deciderea actiunilor preventive:<br />
-	eliminarea riscurilor: la sursa, pe calea de transmisie catre lucrator, la nivelul lucratorului,<br />
-	masuri necesare pentru tinerea sub control a riscurilor, daca nu pot fi eliminate.<br />
<strong>4.</strong> Adoptarea de masuri concrete:<br />
-	masurile care trebuiesc adoptate, <br />
-	persoanele responsabile, <br />
-	sursele de finantare, <br />
-	termenele de finalizare,<br />
<strong>5.</strong> Monitorizarea si revizuirea evaluarilor:<br />
-	verificari periodice si controale,<br />
-	revizuiri periodice a evaluarii riscurilor.  </p>
<p> Va reamintesc ca fiecare angajat este asigurat impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale. Contributia la casa de risc este diferentiata in prezent, in functie de codul CAEN al activitatii fiecarie societati comerciale. In viitor, cuantumul platit de angajator va depinde de &#8220;nota&#8221; primita de inteprinderea sa in urma evaluarii tuturor riscurilor la care angajatii sunt supusi. </p>
<p>Date suplimentare pot fi citite pe site-ul:<br />
<a href="http://osha.europa.eu/" target="_blank">http://osha.europa.eu</a> sau <a href="www.protectiamuncii.ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.html" target="_blank">www.protectiamuncii.ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2009/02/01/campania-europeana-pentru-evaluarea-riscurilor/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Cum ar putea sa ma ajute coachingul acum cand trecem prin criza asta?</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2009/01/18/cum-ar-putea-sa-ma-ajute-coachingul-acum-cand-trecem-prin-criza-asta/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2009/01/18/cum-ar-putea-sa-ma-ajute-coachingul-acum-cand-trecem-prin-criza-asta/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 Jan 2009 15:21:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Carmen Demi</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=253</guid>
		<description><![CDATA[Autor: Carmen Demi
Aceasta intrebare mi-a fost pusa, si pe buna dreptate, de catre un client care a sunat sa se programeze pentru o sesiune de coaching in urma cu cateva saptamani.
Auzind intrebarea, mi-au venit in minte cuvintele lui Allan Pease – unul dintre marii specialisti in comunicare – care spunea candva&#8221;intrebarile sunt de fapt raspunsuri&#8221;.
Desigur [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Autor: Carmen Demi</font></em></p>
<p><img src="http://diperia.ro/images/articole/cum_ajuta_coachingul.jpg" align="left" />Aceasta intrebare mi-a fost pusa, si pe buna dreptate, de catre un client care a sunat sa se programeze pentru o sesiune de coaching in urma cu cateva saptamani.<br />
Auzind intrebarea, mi-au venit in minte cuvintele lui Allan Pease – unul dintre marii specialisti in comunicare – care spunea candva&#8221;intrebarile sunt de fapt raspunsuri&#8221;.<br />
Desigur ca nu i-am raspuns clientului meu cu aceste cuvinte, ci l-am intrebat la randul meu cum ar vrea el sa fie ajutat prin coaching acum, cand trecem prin criza asta.<span id="more-253"></span><br />
Intre timp, clientul meu si-a clarificat modurile in care poate fi ajutat de un coach,  &#8220;in  criza asta…&#8221;.<br />
Traim vremuri caracterizate de schimbari multiple, politice, economice, sociale si, nu in ultimul rand, schimbari de mentalitati si atitudini.<br />
Unii ar putea numi aceste vremuri – criza. Si ar putea avea dreptate. Ce este de fapt o criza? Asa cum gasim definitia cuvantului in Larousse, inseamna o &#8220;ruptura violenta a procesului evolutiv, a carei directie se vede dintr-odata modificata&#8221;. Un lucru e evident pentru toata lumea – criza marcheaza discontinuitati profunde si, asa cum observam cu totii, ele apar la mai toate nivelurile in societate.<br />
Ceea ce ar putea parea surprinzator este ca sunt unele teorii care accepta &#8220;criza&#8221; ca pe un process normal al dezvoltarii, de la nivel individual la nivel macro-social. Este cert ca noi, cu totii, traim diferite tipuri de crize de-a lungul vietii. Cu unele ne-am obisnuit sa traim si le acceptam ca si cum ar face parte din &#8220;normalitatea&#8221; noastra, cu altele ne impacam mai greu si le percepem acut. <br />
Daca este sa dam atentie teoriei care considera criza un process normal in evolutie, criza specifica perioadei de adolescenta ar fi un astfel de proces normal.  La nivel individual, criza poate fi perceputa ca o incapacitate de a depasi un conflict, oricare ar fi el.<br />
Din punctul de vedere al psihologiei, orice criza urmeaza trei etape in evolutia ei, fiecare cu durata relativa. La inceput este etapa de &#8220;instalare&#8221; – marcata de stari de anxietate si neliniste; urmeaza faza de maximum – in care formele de manifestare devin acute si vizibile pentru toata lumea, si apoi o faza de &#8221; lichidare&#8221;, in care se observa treptat reducerea si rezolvarea elementelor conflictuale.<br />
Si dincolo de problemele noastre zilnice, si chiar dincolo de problemele macro-economice si sociale despre care se vorbeste zilnic in mass-media – mai exista Criza? Ar putea fi definita Criza – ca un Tipar care guverneaza evolutia oricarui sistem viu?<br />
Raspunsul dat de marii intelepti ai civilizatiei umane, confirmat de oamenii de stiinta - este afirmativ. Da, criza poate fi privita ca o etapa, un Tipar prezent ciclic in evolutia noastra ca indivizi, ca popoare, ca civilizatie.<br />
Si nu numai atat, criza apare ca etapa prezenta si se pare – chiar necesara.<br />
In evolutia oricarui sistem viu (eco-sistemele, natiuni, popoare, etc), atunci cand privim din perspectiva unei scari temporale mari, observam mai multe etape care se repeta la interval mari: <br />
<strong>Geneza</strong> – se refera la acel inceput pentru toate. Exista un inceput pentru orice: o relatie, o idee, o actiune pe care dorim s-o intreprindem sau pentru  istoria unui popor, a unui individ uman sau a unei planete.<br />
<strong>Cresterea si maturizarea</strong> – la fel cum din orice samanta buna iese un lastar si acesta creste si se dezvolta devenind copac roditor, la fel si pentru individual uman sau pentru o civilizatie, exista o faza de crestere si dezvoltare, de maturizare si de implinire.<br />
<strong>Criza si haos</strong> – atunci cand apar &#8220;probleme&#8221; in relatii, in familie, in societate, cand unele relatii se destrama si devin istorie, atunci cand apar conflicte  intre grupuri mari de oameni, atunci cand acestea duc la distrugere si haos. Cand  observam ca unele specii de animale sunt pe cale de disparitie si chiar dispar, cand fenomele climatic o iau razna si parca nu mai &#8220;respecta&#8221; anotimpurile, asa cum le stiam candva.<br />
<strong>Schimbarea</strong> – asa cum primavara multe animale renunta la blana care le-a protejat pe timpul iernii pentru ca se pregatesc de un nou anotimp, asa cum sarpele isi schimba pielea cu una noua, la fel se petrec schimbari  necesare in viata oricarui sistem. De multe ori este nevoie sa renuntam la ceva – un comportament, o atitudine, un mod de a gandi – pentru a merge mai departe si a evolua.<br />
<strong>Echilibrul</strong> – inainte de a ne lua avant, dupa ce tocmai am renuntat la ceva vechi, nefolositor si am facut o schimbare in viata noastra, avem nevoie de o perioada de liniste. La fel  cum ursul sta in liniste pe timpul iernii fara sa faca eforturi dupa ce a reusit sa acumuleze resurse interioare de-a lungul verii, la fel cum copacii rezista pe timpul iernii stiind ca va veni primavera, orice sistem trece cu necesitate prin aceasta etapa deoarece acum sunt sedimentate cunostintele si experienta acumulate de-a lungul celorlate etape.<br />
Acum am ajuns in finalul unui Ciclu si va propun sa descoperiti:<br />
- Ce inseamana din aceasta perspectiva Criza despre care vorbeam la inceput?<br />
- Ce dimensiune avea initial, si ce dimensiune are acum, pentru voi?<br />
- In care etapa a Ciclului se afla fiecare dintre voi?<br />
Raspunsurile, oricare ar fi ele, sunt adevarate pentru fiecare dintre voi.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2009/01/18/cum-ar-putea-sa-ma-ajute-coachingul-acum-cand-trecem-prin-criza-asta/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Iubirea ca vanatoare - episodul 1</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2008/12/03/iubirea-ca-vanatoare/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2008/12/03/iubirea-ca-vanatoare/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Dec 2008 19:07:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucia Neagoe</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=233</guid>
		<description><![CDATA[Autor: Lucia Neagoe
Ideea este foarte simpla si pe undeva, oricine a trait o poveste de dragoste, a simtit-o, chiar daca nu a constientizat-o&#8230;
Hai sa descoperim ce ai simtit, de data aceasta constientizand&#8230;
Ai simtit ca esti vanator sau poate ai simtit ca esti vanat si in acelasi timp ai simtit ca esti ambele, vanator si vanat. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Autor: Lucia Neagoe</font></em></p>
<p><img src="http://diperia.ro/images/articole/iubirea_ca_vanatoarea.jpg" align="left" />Ideea este foarte simpla si pe undeva, oricine a trait o poveste de dragoste, a simtit-o, chiar daca nu a constientizat-o&#8230;<br />
Hai sa descoperim ce ai simtit, de data aceasta constientizand&#8230;<br />
Ai simtit ca esti vanator sau poate ai simtit ca esti vanat si in acelasi timp ai simtit ca esti ambele, vanator si vanat. Ca faceti parte unul din celalalt.<br />
Ai simtit ca onorezi vanatoarea, ca pe ceva sacru.<br />
Cand ai fost vanator ti-ai sanctificat prada, ca pe o zeita, i-ai adus ofrande si i-ai inchinat imnuri, punandu-ti in ele profunda iubire si veneratia cea mai inalta.<br />
&#8230;si apoi ai mancat-o&#8230;i-ai preluat esenta vitala, devenind tu insuti un zeu&#8230;ti-ai potolit foamea si setea de ea, de sacru, participand in modul cel mai complet la actul de a da si a primi, prin schimbul de fluide vitale&#8230;ai participat poate la cel mai profund act spiritual ce poate exista intre doua fiinte.<br />
Gerard Rysbrack, <em>Wolf hunt</em> (detaliu)<span id="more-233"></span></p>
<p>Cand ai fost vanat ai simtit cum frica se ingemaneaza cu dorinta, ai simtit cum iti este frica de ceea ce iti doresti cel mai mult&#8230; Dar in linistea fiintei tale ai stiut ca iubirea este mai puternica decat frica pentru ca frica tine de corp, de instinctul tau de supravietuire, pe cand iubirea tine de suflet&#8230; Ea a fost acolo si inainte si va fi si dupa&#8230; Ea este si va fi intotdeauna dincolo de&#8230;</p>
<p>Sa fie totul doar o metafora? Sau poate o oglindire a ceea ce se intampla in realitate in relatia vanator-prada? Sau e cea mai pura realitate? Lumea Reala, cum ar spune unii.<br />
Iti propun o scurta si electrizanta incursiune in lumea animalelor, dincolo de ceea ce percepem noi in mod obisnuit.</p>
<p>Dawn Baumann Brunke a scris o carte de-a dreptul revolutionara in studiul comportamentului &#8220;necuvantatoarelor&#8221;, numita <em>&#8220;Vocile animalelor. Comunicare telepatica in Reteaua Vietii&#8221;</em>. Specializata in vindecare, metafizica si spiritualitate, autoarea s-a dedicat timp de peste zece ani comunicarii telepatice cu animalele si publicarii acestor comunicari revelatoare, ajutand astfel oamenii sa se deschida spre straturi mai profunde din ei insisi.</p>
<p>Intr-una din conversatiile sale cu animalele se vorbeste despre relatia vanator-prada ca despre un dans, o celebrare a vietii ce se impartaseste pe ea insasi: &#8220;Daca vedeti cu adevarat acest lucru si il intelegeti, atunci nu veti judeca faptul ca a ucide pe altul pentru a manca este ceva &#8220;rau&#8221;&#8230; Din acest punct de vedere, totul este armonios si asa cum trebuie sa fie, indiferent cum li se pare celor care nu fac parte din aceasta armonie&#8221; (D.B. Brunke, <em>Vocile animalelor</em>, Editura For You, p.267). Relatia vanator-prada este o lectie planetara, spune autoarea – totul tine de schimbul facut, mai ales de schimbul de esente vitale. </p>
<p>Avem multe de invatat din relatia vanator-prada. Ce este surprinzator, ca, in ciuda aparentelor, exista foarte multa iubire in aceasta relatie si mai ales, o experimentare plenara a realitatii &#8220;Noi cu totii una suntem&#8221;. <br />Preluarea esentei unei alte fiinte are un aspect spiritual; aceasta relatie este bazata pe incredere si pe o intelegere inerenta. Cheia in aceasta relatie o reprezinta onorarea acesteia si respectul autentic pe care cei doi il au unul fata de celalalt. Fara acestea vanatoarea nu se poate finaliza.</p>
<p>Cum are loc concret, la nivel inconstient (pentru ca este vorba de sufletul lor colectiv - a nu se intelege ca animalele constientizeaza aceste lucruri!) acest dans al relatiei dintre vanator si vanat si cum sunt onorate ambele parti in acest dans?<br />
Se pare ca intre cei doi are loc o intelegere, in momentul in care prada e vazuta pentru prima oara sau chiar in timpul urmaririi, prin care sufletele acestora cad de acord asupra actului sacru al preluarii esentei spirituale a &#8220;victimei&#8221;.<br />
	Reproduc un fragment dintr-o &#8220;conversatie&#8221; extrem de frumoasa si foarte sugestiva a autoarei cu un cal-prada:<br />
	&#8220;Pradatorul intreba ceva de genul:<br />
<em>&#8220;Fiinta nobila, imi este foame si caut sa supravietuiesc.<br />
Te vei sacrifica pentru a ma onora in acest mod?&#8221;</em><br />
Prada va raspunde:<br />
<em>&#8220;Fiinta nobila, ma sacrific si te binecuvantez.<br />
Fie sa capeti forta prin hrana ce ti-o da corpul meu.&#8221;"</em> (D.B. Brunke, Op.cit., pp.276-277)</p>
<p>Cu toate acestea, ceea ce se poate percepe – si, intr-adevar asa este – animalul vanat simte frica, fuge, se zbate si cauta sa scape de atacul vanatorului, nici vorba sa vina deschis &#8220;Iata-ma! Mananca-ma! Te iubesc!&#8221;.<br /> Aceasta pentru ca frica este mecanismul de auto-conservare al formei fizice, iar animalele sunt supuse in primul rand instinctelor. Dincolo de aceasta se afla iubirea, depozitata, ca o comoara, in sufletul lor colectiv, pentru ca la nivel spiritual sunt cu totii conectati si cu totii se pun unul in serviciul celuilalt.<br />
Mai mult decat atat: suntem cu totii conectati si cu totii, oameni, animale, plante, pamant, ne punem unii in serviciul celorlalti.</p>
<p>Asadar, iubirea ca vanatoare este o metafora? Sau poate este realitate? - adevarata realitate &#8220;Noi cu totii una suntem&#8221;.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2008/12/03/iubirea-ca-vanatoare/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Drojdia de bere</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2008/11/21/drojdia-de-bere/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2008/11/21/drojdia-de-bere/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 Nov 2008 20:19:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sursa Necunoscuta</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=209</guid>
		<description><![CDATA[Sursa necunoscutaDaca recunoasteti articolul, click aici
Drojdia – uzina de medicamente
Drojdia de bere este un leac miraculos cunoscut inca din vechime. Chiar daca
stramosii nostri nu aveau laboratoare ca cele de astazi, ei stiau ca drojdia de bere contine toate elementele de care are nevoie organismul uman pentru a functiona bine. Tratamentul cu acest aliment ieftin si [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Sursa necunoscuta<br />Daca recunoasteti articolul, click <a href="http://www.diperia.ro/contact/">aici</a></font></em></p>
<p><strong>Drojdia – uzina de medicamente</strong><br />
Drojdia de bere este un leac miraculos cunoscut inca din vechime. Chiar daca<br />
stramosii nostri nu aveau laboratoare ca cele de astazi, ei stiau ca drojdia de bere contine toate elementele de care are nevoie organismul uman pentru a functiona bine. Tratamentul cu acest aliment ieftin si la indemina vindeca bolile si fortifica organismul. Drojdia nu este doar ingredientul necesar prepararii  auturilor alcoolice, ci si sursa de energie, sanatate si frumusete.<span id="more-209"></span></p>
<p><strong>Aliment viu</strong><br />
Drojdia de bere este o ciuperca-minune. Saccharomyces cerevisiae are dimensiuni microscopice, dar se comporta ca o adevarata uzina de medicamente. Contine nu mai putin de 17 vitamine diferite (majoritatea din complexul B), 16 aminoacizi, 14 saruri minerale si circa 46% proteine. I s-a dat numele de drojdie vie fiind un aliment natural complet, util in terapia si profilaxia multor boli.  </p>
<p>Consumul frecvent al drojdiei de bere are efect regenerator, care poate ajuta organismul sa ramina tinar si in forma. Persoanele in virsta care iau drojdie de bere pot constata in doar citeva luni o ameliorare a starii generale si un surplus de energie binefacatoare. O armata de celule vii patrunde in organism in timpul curei cu drojdie. Acestea ataca toxinele care circula in singe si intareste sistemul imunitar. In plus, reface flora intestinala distrusa demedicamente si antibiotice. Este un ingredient minune pentru un ten sanatos si dieta de slabire.</p>
<p><strong>Proaspata sau uscata</strong><br />
Exista mai multe feluri de drojdie de bere, oricare e buna in terapie. Totusi e de preferat drojdia de bere cultivata pe cerealele maltate si nu drojdia de bere obisnuita, care are mai putin cu 70% vitamine. </p>
<p>Drojdia proaspata este ingredientul care face sa creasca aluatul. Are culoare bruna si miros de bere. Se consuma in combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de miere de albine, frecindu-se pina se obtine o pasta omogena. Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, pe stomacul gol, dimineata, la prinz si seara. </p>
<p>Drojdia uscata se gaseste la pliculete. E mai putin eficienta din punct de vedere terapeutic, dar poate fi folosita in lipsa celei proaspete. In jumatate de litru de suc de morcovi, se pun 2 lingurite de praf de drojdie uscata, se amesteca bine si se pastreaza la frigider. Se bea intreaga cantitate de preparat intr-o zi,  fractionata in 3 reprize.<br />
Tabletele de drojdie din farmacii si magazinele naturiste sint comprimate foarte eficiente in terapie. Se administreaza conform prospectului.</p>
<p><strong>Tratament cu lingurita</strong><br />
Cura de drojdie de bere are eficienta daca este urmata timp de 3-4 luni. Se administreaza de 2-4 ori/zi, dimineata si seara. Poate fi amestecata cu lichide, dar trebuie obligatoriu luata intre mese. Dizolvata si bauta inainte de masa, taie pofta de mincare micsorand numarul de calorii primite de organism. Efectele unei linguri de drojdie de bere se resimt aproape imediat si se mentin timp de mai multe ore.<br />
La copii stimuleaza procesele de crestere, ajuta la dezvoltarea psihica si  intelectuala armonioasa. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este de o treime din cea pentru adulti, iar pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adulti.<br />
Drojdia de bere poate fi luata si amestecata cu legume sau in supa.</p>
<p><strong>Medicament universal</strong><br />
Multe boli isi gasesc leacul cu drojdie de bere: enterite, colite, diaree, ciroza ficatului, toate formele de avitaminoza B, diabet zaharat, furunculoza, acnee si seboree, scleroza in placi, osteomielita, pneumonie, gripe, variola sau anemie. </p>
<p>Drojdia de bere este recomandata in avitaminoze, afectiuni neurologice si neuromusculare, precum si in manifestarile nervoase ale alcoolismului. Exercita o actiune inhibitoare asupra unor germeni patogeni ca: stafilococ, streptococ, colibacil.<br />
In consecinta, poate fi indicata in toate afectiunile intestinale acute sau cronice de origine infectioasa, remediaza rapid dezechilibrul florei intestinale. <br />
Este si leac pentru cresterea parului. Drojdia de bere e excelenta pentru sportivi, carora le mareste rezistenta la oboseala, favorizind travaliul muscular si usurind eliminarea de toxine si deseuri metabolice. <br />
Este foarte eficace in starile de denutritie extrema, de slabiciune constitutionala, pentru bolnavii hraniti cu sonda. Cu exceptia persoanelor alergice la acest  produs, nu se cunosc contraindicatii la tratamentul cu drojdie. Uneori poate da o usoara balonare.</p>
<p><strong>Cel mai bun tratament cosmetic</strong><br />
Drojdia de bere poate fi folosita si extern, ca ingredient pentru prepararea cremelor si mastilor cosmetice. Indiferent de componentele pe care le contin, acestea se lasa pe fata 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta. Se folosesc o data pe saptamina. <br />
Pentru tenul gras si acneic se recomanda o masca din albus spuma, sucul unei rosii si 10 g drojdie de bere. Sau doua lingurite de drojdie de bere, doua linguri de ulei de masline si doua linguri de miere lichida. <br />
Pentru ten normal, se amesteca o lingurita drojdie de bere, o lingurita crema nutritiva si o jumatate lingurita zeama de lamiie. <br />
Masca pentru ten uscat se prepara dintr-o lingurita drojdie de bere si una de miere de albine.<br />
Daca aveti ten patat, o lingurita drojdie de bere si doua lingurite de apa oxigenata vor rezolva problema. Pistruii se trateaza cu trei linguri de zeama de lamiie, doua lingurite drojdie de bere si 20 g tarite de griu.</p>
<p>Puteti folosi zilnic o crema antirid: o lingurita de drojdie de bere proaspata se dizolva in suc de catina. Se lasa compozitia la rece o jumatate de ora, apoi se aplica pe obraz si pe git. Se lasa 15 minute, apoi se spala cu multa apa.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2008/11/21/drojdia-de-bere/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Cine decide</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2008/10/17/cine-decide/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2008/10/17/cine-decide/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 17 Oct 2008 12:49:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin Tudor</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=160</guid>
		<description><![CDATA[Autor: Cosmin Tudor
Am scris eu cu “o vreme” in urma cate ceva despre succes. Si m-am oprit cumva in punctul in care succesul nostru e oarecum legat de starea de fericire resimtita.
Si am mai scris eu ca starea asta de fericire e legata si de stima de sine, de respectul pe care il simti atunci [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><font size="1">Autor: Cosmin Tudor</font></em></p>
<p><img src="http://diperia.ro/images/articole/cine_decide.jpg" align="left" />Am scris eu cu “o vreme” in urma cate ceva despre succes. Si m-am oprit cumva in punctul in care succesul nostru e oarecum legat de starea de fericire resimtita.</p>
<p>Si am mai scris eu ca starea asta de fericire e legata si de stima de sine, de respectul pe care il simti atunci cand te privesti in oglinda.</p>
<p>Stiti ce mi se pare mie foarte greu de facut? Mi se pare greu de gasit unghiul cel mai potrivit din care sa te privesti pe tine.</p>
<p>Si nu vreau sa caut aici un unghi cat mai bun sau cat mai potrivit, un unghi care sa ma avantajeze cu orice pret. Pur si simplu as vrea sa stiu: cum e mai bine? Sa ma uit eu la mine si sa decid sau sa las pe altii sa isi dea cu parerea?<br />
<span id="more-160"></span><br />
Un om foarte drag mie imi vorbea mai demult despre modurile in care oamenii se motiveaza sa faca sau sa nu faca ceva. Si imi povestea despre tiparele motivationale dezvoltate in cadrul unei discipline interesante: Language and Behaviour Profile (LAB Profile).</p>
<p>Unul din aceste tipare era legat chiar de acest unghi din care ne privim pe noi si actiunile noastre. </p>
<p>Sunt oameni pentru care ideea de reusita este legata numai si numai de propriile impresii si simtiri. Acestia au o referinta interna foarte puternica.</p>
<p>Prin diferenta, la celalalt capat de scala, sunt oameni care asteapta mereu confirmari ale corectitudinii sau reusitei de la alte persoane. Acestia au referinta externa.</p>
<p>Iar prietenul meu imi dadea un exemplu foarte simpatic: doi prieteni merg la serviciu purtand la gat cravate foarte deochiate, in culori tari.</p>
<p>“Externul” intra in cladire si saluta pe Marian care era portarul institutiei. Marian ii spune pe un ton foarte glumet: “Frate, dar stiu ca ai o cravata interesanta!”.<br />
Hopa! Externul meu a ridicat antenutzele si, in mintea lui, “interesant” capata sensuri noi. O fi aiurea cravata asta? O fi prea mult pentru un om ca mine?S-o potrivi cu varsta, culoarea parului. Auzi? Stii ce? Decat sa risc si sa ma ia toti la mishto, mai bine o dau jos… e mai sanatos.</p>
<p>“Internul” afiseaza o mina sigura si importanta inca de la intrarea in cladire, ii arunca lui Marian un “’neatza” intr-o mare greatza si pleaca mai departe ignorand pur si simplu raspunsul omului (care, intre noi fie vorba, era “au dat dracii in voi cu cravatele astea”). Pe scari toata lumea il ia la misto cu cravata lui ciudata. El nu are nicio problema. Intra in birou unde toata lumea pufneste in ras si primeste tot felul de replici despre ce cravata ciudata si-a ales.<br />
“Internul” meu se duce la toaleta, se admira plin de el in oglinda si exclama: “Dumnezeule, n-am vazut in viata mea atatia oameni fara gusturi adunati la un loc intr-o cladire!”</p>
<p>Poate cineva sa decreteze care dintre cei doi procedeaza bine sau rau? Nu cred. Poate cineva sa anticipeze care dintre cei doi vor putea obtine rezultate bune si care nu? Nici asta nu cred.</p>
<p>Pe de alta parte, avem cu totii un bun simt elementar, iar acesta ne spune de multe ori ca nu e “cool” sa fii intern in contextele unde nu ai nici pregatire si nici experienta. Aici e mai adecvat sa ascultam de “seniorii” domeniului si de cei care au demonstrat deja niste rezultate palpabile.</p>
<p>Iar daca in domeniul tau de baza, acolo unde esti pregatit si ai rezultate, vei asculta mereu si mereu de parerea altora, atunci cu siguranta iti vei pierde imaginea de expert castigata si vei transmite multa nesiguranta.</p>
<p>Oameni buni, nimeni nu sta in realitate ancorat 100% in starea de motivatie interna sau in cea externa. Ar fi imposibil. Toti avem momentele noastre de “intern” care alterneaza cu cele de “extern”, toti avem contexte diferite in care activam si de aceea nu suntem atat de bine definiti in acest tipar motivational.</p>
<p>Dar putem aloca un timp de autoevaluare si apoi sa decidem la rece daca ne comportam adecvat in acest sens. </p>
<p>Cand ne-ar trebui mai multa rabdare sa ascultam parerile altora?<br />
Cand ar fi mai bine sa spunem STOP discutiilor interminabile, sa luam taurul de coarne si sa judecam numai cu mintea noastra?<br />
Acasa?<br />
La job?<br />
La amanta?</p>
<p>Asta numai voi puteti spune.<br />
Love u all.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2008/10/17/cine-decide/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>CINE TRAIESTE IN ILUZIE</title>
		<link>http://www.diperia.ro/2008/07/18/cine-traieste-in-iluzie/</link>
		<comments>http://www.diperia.ro/2008/07/18/cine-traieste-in-iluzie/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2008 14:08:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucia Neagoe</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Pentru el]]></category>

		<category><![CDATA[iluzie]]></category>

		<category><![CDATA[iubire]]></category>

		<category><![CDATA[zambet]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diperia.ro/?p=101</guid>
		<description><![CDATA[Ma indoiesc ca stelele sunt de foc,
ma indoiesc ca soarele se misca,
ma indoiesc ca adevarul nu poate fi minciuna,
dar niciodata nu ma indoiesc ca iubesc.( W. Shakespeare)
Atatea iubiri deziluzionate: eu simt atat de puternic pentru el (ea), dar el (ea) nu simte nimic&#8230;ceea ce vom spune in final este&#8230;am trait intr-o iluzie&#8230;am crezut ca&#8230;am sperat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>Ma indoiesc ca stelele sunt de foc,<br />
ma indoiesc ca soarele se misca,<br />
ma indoiesc ca adevarul nu poate fi minciuna,<br />
dar niciodata nu ma indoiesc ca iubesc.( W. Shakespeare)</em></p>
<p>Atatea iubiri deziluzionate: eu simt atat de puternic pentru el (ea), dar el (ea) nu simte nimic&#8230;ceea ce vom spune in final este&#8230;am trait intr-o iluzie&#8230;am crezut ca&#8230;am sperat ca&#8230;dar n-a fost a<br />
sa, m-am inselat&#8230;n-a fost iubire&#8230;</p>
<p><em><strong>Ce este iluzia?</strong></em> l-am intrebat pe Aurel Mocanu, la un workshop de samanism.<br />
De unde stiu ca ceea ce am vazut si am simtit eu in calatoria samanica nu a fost o iluzie?<br />
Iar trainerul saman mi-a raspuns asa: <em>Eu am un criteriu foarte clar: daca eu ma simt bine cu ceea ce am vazut, sunt linistit si impacat, inseamna ca e adevarat; daca nu, daca din contra, ma simt nelinistit, confuz, deprimat, speriat, e o iluzie.<br />
Aha! am spus si Convenabil!</em> am gandit, cu indoiala.</p>
<p>De atunci o informatie a tot continuat sa-mi apara sub diverse forme, sa o citesc din diverse surse si nu s-a lasat pana nu mi-a intrat bine in cap: <strong>totul este iubire – restul e iluzie</strong>. Esenta ultima a Universului este iubirea, iubirea este singurul lucru care exista cu adevarat, restul – frica, furia, deznadejdea, ura, indoiala  - sunt iluzii.</p>
<p><strong>Asadar, daca eu simt ca te iubesc si tu nu simti acelasi lucru pentru mine, nu eu, ci tu traiesti intr-o iluzie. </strong></p>
<p>Pentru ca ceea ce simt e adevarat, este real, iubirea este singura realitate, dincolo de conditionarile sociale care ne invata pe cine ar trebui sa iubim si pe cine nu, in ce situatie este permis sa ne indragostim si in ce situatie nu este permis acest lucru.<br />
Cel care nu simte dragostea fata de persoana care e indragostita de el, de multe ori nu numai ca nu simte nimic, dar poate manifesta chiar sentimente de respingere: „Nu-l (n-o) suport!”</p>
<p>In fata unei astfel de reactii, cei mai multi dintre noi ne indoim de sentimentele noastre. Prietenii ne spun sa renuntam, pentru ca ne amagim degeaba (Tu nu vezi&#8230;?), psihologii incearca sa ne convinga ca este o proiectie, ca noi de fapt ne dorim dragostea unei alte persoane&#8230; bla, bla, bla.<br />
Daca am avea incredere de neclintit in ceea ce simtim si, in acelasi timp, puterea si intelepciunea de a depasi blocajele care exista de ambele parti, atunci mastile ar cadea si n-am ramane decat ce am fost dintotdeauna: iubire.</p>
<p>Cum am putea sa depasim blocajele cand intre noi e o prapastie de netrecut si un zid ce pare de neclintit?<br />
Prin iubire pura, lipsita de atasament, adica, paradoxal, fara sa ne dorim prea tare. Si prin propria noastra transformare, astfel incat sa devenim o fiinta de lumina, capabila sa inlature umbra din cel mai intunecos colt.</p>
<p>Dr. Russ Michael, considerat „unul dintre principalii experti ai lumii in a-i ajuta pe oameni sa-si gaseasca sufletul pereche” (Richard Webster) spune ca sufletul pereche nu trebuie cautat in exterior, ci in interiorul tau.<br />
In cartea „Sufletul pereche te cheama” descrie o tehnica in unsprezece pasi pentru a atrage iubirea. Primul pas era, nu intamplator, legat de imaginea de sine – sa simti in mod clar ca te iubesti pe tine insuti si ca apreciezi cine si ce esti. Un alt pas era legat de ecologie – sa-i binecuvantezi pe toti cei implicati si pe tine insuti, pentru a fi sigur ca dorinta ta este benefica pentru toata lumea. Si, nu in ultimul rand, transformarea ta are ca pilon sporirea credintei – sa ai incredere ca intr-adevar, lucrul acela se va intampla.</p>
<p>Imi aduc aminte de o definitie superba a iubirii: <strong>Daca promiti ca nu intarzii prea mult, am sa te astept aici toata viata.</strong><br />
Si imi mai aduc aminte de titlul foarte sugestiv al unui film: <strong>Amor din compasiune</strong>.</p>
<p>Fie ca este vorba despre sufletul pereche sau nu, iubirea ta este reala si merita implinita.</p>
<p>Care este cel mai important lucru in toata aceasta calatorie? BUCURIA!! Bucuria atrage iubire. Acolo unde este bucurie, vin ingerii, danseaza cu tine, cu voi. Asadar, bucura-te de tot ceea ce ti se intampla si bucura-te in fiecare clipa! Cineva spunea: <em>Zambeste cat mai des – nu se stie cine se va indragosti intr-o zi de zambetul tau!</em></p>
<p><strong>Stiu ca pare din alta lume, articolul acesta nu este pentru voi, si in acelasi timp, este pentru voi.</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diperia.ro/2008/07/18/cine-traieste-in-iluzie/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
